Antibioticele nu tratează răceala și gripa. De ce trebuie evitată automedicația
Nasul înfundat, tusea și durerile în gât nu înseamnă automat că avem nevoie de antibiotic. Răceala și gripa sunt provocate de virusuri, iar antibioticele acționează împotriva bacteriilor. Administrate pentru o infecție virală, acestea nu grăbesc vindecarea și nu împiedică transmiterea virusului către alte persoane, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.
Utilizarea inutilă a antibioticelor poate provoca reacții adverse, precum diaree, greață sau erupții cutanate. Totodată, folosirea necorespunzătoare favorizează apariția bacteriilor rezistente, ceea ce poate face mai dificil tratamentul unor infecții viitoare. Rezistența apare la bacterii, nu la organismul persoanei care ia medicamentul.
Nici secrețiile nazale galbene sau verzi nu indică, singure, necesitatea unui antibiotic. Acestea pot apărea și în timpul unei răceli obișnuite. Medicul stabilește dacă există o infecție bacteriană care necesită un astfel de tratament.
Pentru o răceală obișnuită, odihna și hidratarea pot ajuta la gestionarea simptomelor. Dacă manifestările persistă sau se agravează, este indicată evaluarea medicală. Uneori pot apărea complicații bacteriene, pentru care medicul poate prescrie antibiotic.
Atunci când antibioticul este prescris, trebuie respectate dozele, intervalele și durata recomandate. Medicamentele rămase de la un tratament anterior și antibioticele prescrise altei persoane nu trebuie folosite din proprie inițiativă.
