Tomac accelerează pe unirea României cu Republica Moldova
Recunoașterea calificărilor profesionale: muncă și mobilitate între cele două state
Programul propune și recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale între România și Republica Moldova. Măsura este prezentată ca o modalitate de creștere a mobilității profesionale, de eliminare a barierelor administrative și de valorificare a capitalului uman comun.
Această prevedere poate avea efecte directe pentru medici, profesori, ingineri, specialiști, muncitori calificați și alte categorii profesionale care se lovesc, în prezent, de proceduri birocratice atunci când vor să muncească sau să profeseze de o parte sau de alta a Prutului.
Dacă ar fi aplicată, măsura ar crea un spațiu profesional românesc-moldovean mai fluid, în care diplomele, calificările și competențele ar fi recunoscute mai ușor.
Spațiu media comun și combaterea influențelor ostile
O altă măsură importantă vizează armonizarea legislației audiovizuale și facilitarea accesului reciproc pe piața media. Programul spune că obiectivul este consolidarea spațiului informațional comun, creșterea accesului la conținut în limba română și combaterea influențelor informaționale ostile.
Republica Moldova a fost ani la rând una dintre țintele principale ale propagandei ruse și ale operațiunilor de influență informațională. Din această perspectivă, programul Guvernului Tomac propune ca apropierea de România să treacă și prin media, cultură, limbă și acces la informație.
Un spațiu audiovizual mai integrat ar însemna mai mult conținut românesc în Republica Moldova, mai multă cooperare între instituțiile media și un cadru comun de reacție la dezinformare.
Armonizare legislativă România – Republica Moldova
Pe termen lung, programul propune un „Program de armonizare legislativă România – Republica Moldova”, prin care cadrele juridice și instituționale ale celor două state ar urma să fie apropiate.
Armonizarea legislativă înseamnă că România și Republica Moldova ar putea ajunge să funcționeze după reguli tot mai apropiate în domenii-cheie, de la economie și administrație până la educație, servicii publice și piața muncii.
Oficial, programul leagă această măsură de sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova. Politic însă, apropierea legislațiilor celor două state este și una dintre condițiile esențiale pentru orice proiect de integrare mai profundă între București și Chișinău.
Spațiu educațional comun și curriculă comună
O altă reformă structurală vizează instituirea unui spațiu educațional comun România – Republica Moldova. Programul vorbește despre curriculă comună, mobilitate academică și cooperare instituțională, cu scopul consolidării identității culturale și lingvistice comune.
Educația este unul dintre cele mai importante instrumente prin care se construiesc identitatea, memoria comună și orientarea culturală a unei societăți. Un spațiu educațional comun ar însemna apropierea programelor școlare, schimburi mai intense între universități, mobilitate pentru elevi și studenți și o cooperare mai strânsă între instituțiile de învățământ.
În plan politic, ar fi o investiție pe termen lung în apropierea generațiilor tinere de pe cele două maluri ale Prutului.
Integrare sectorială în educație, cultură, sport, mass-media și economie
Programul mai prevede un „Program de integrare sectorială România – Republica Moldova”, care ar urma să dezvolte proiecte comune în educație, cultură, sport, mass-media și economie.
Această formulă arată că Guvernul Tomac nu se limitează la o singură dimensiune a relației cu Chișinăul, ci propune o conectare pe mai multe paliere. Cu alte cuvinte, apropierea nu ar fi doar diplomatică, ci ar urma să fie construită prin proiecte concrete, în domenii în care cetățenii simt direct legătura dintre cele două state.
Integrarea sectorială poate însemna programe comune, instituții care colaborează mai strâns, finanțări dedicate, evenimente comune, schimburi de experiență și mecanisme administrative care să reducă distanța dintre România și Republica Moldova.
Unirea de facto, înaintea unirii juridice
Programul Guvernului Tomac nu anunță un referendum de unire și nici un calendar constituțional pentru reunificarea României cu Republica Moldova. În schimb, propune o strategie de apropiere accelerată, pas cu pas, prin cetățenie, investiții, educație, media, legislație și integrare sectorială.
Scopul este construirea unei uniri de facto, prin eliminarea barierelor dintre cele două state și prin crearea unui spațiu comun tot mai coerent. Într-o astfel de logică, actul juridic al unirii nu este pus pe masă direct, dar terenul administrativ, economic și social este pregătit gradual.
sursa: www.stiripesurse.ro
